În luna februarie a anului trecut, Radu Mazăre – fostul primar al Constanței – a fost condamnat, definitiv, la 9 ani închisoare. În baza acestei sentințe a fost emis și mandatul de executare a pedepsei, numai că Mazăre părăsise teritoriul României încă din decembrie 2017. Între timp, devenise rezident al Republicii Madagascar și solicitant de azil, aflându-se sub protecția Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite.
GÂNDUL.RO a intrat în posesia unei informații senzaționale din acest caz și o prezintă ÎN EXCLUSIVITATE. Prin avocații săi, Radu Mazăre a depus a doua contestație la executare! De data aceasta, el solicită ”împiedicarea executării mandatului de executare a pedepsei închisorii cu efectul eliberării din detenția ilegală” și ”exercitarea dreptului de a putea părăsi în mod real și efectiv teritoriul României în termen de 45 de zile de la data punerii în libertate”. Suplimentar, Radu Mazăre cere ca ”procedura de extrădare să fie din nou parcursă”.
Emiterea mandatului de executare a pedepsei a fost urmată, potrivit legii, de procedura specială a dării în urmărire și – la data de 8 mai 2019 – Mazăre a fost arestat provizoriu de autoritățile judiciare din Madagascar, în vederea extrădării. Ex-edilul Constanței s-a aflat în arest până pe data de 14 mai a aceluiași an, susținând că nu i s-a prezentat niciun document oficial în baza căruia a fost privat de libertate.
Apoi, Ministerul Justiției din România a înaintat, de altfel, o cerere de extrădare a lui Radu Mazăre către autoritățile din Madagascar, iar Procurorul Republicii din cadrul Parchetului Antananarivo a emis o autorizație prin care s-a permis deplasarea funcționarilor români în vederea extrădării (n.red. – document care a fost comunicat prin poșta electronică Biroului Național Interpol).
Numai că Radu Mazăre susține, acum, că există semne de întrebare referitoare la legalitatea unor astfel de demersuri, precizând că – pe 13 mai 2019 – Ambasada României în Madagascar a comunicat Ministerului Justiției din Madagascar scrisoarea Ministrului Justiției din România privind extrădarea, documentul fiind transmis și Ministerului de Externe al Republicii Madagascar. Procedura s-a desfășurat în decurs de doar 24 de ore, iar Mazăre acuză că într-o singură zi nu puteau fi parcurse toate etapele necesare extrădării.
Pa data de 19 mai a anului trecut, la ora 17.00, Radu Mazăre a părăsit – sub escortă – penitenciarul unde era reținut provizoriu, fiind predat autorităților din România în baza unui proces-verbal încheiat, la Antanarivo, de Biroul Central Național al Interpol Madagascar și Biroul Central Național al Interpol România.
Ulterior, la Punctul Poliției de Frontieră „Henri Coandă” – București, Radu Mazăre a fost predat escortei din cadrul Penitenciarului București – Rahova, fiind încarcerat pe data de 20 mai, la ora 22.00.
„De îndată ce este informată, prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă și a cărui autenticitate poate fi verificată, de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, prin structura specializată, sau de Ministerul Justiției, despre localizarea pe teritoriul unui stat străin a unei persoane date în urmărire internațională sau căutate de autoritățile judiciare române pentru ducerea la îndeplinire a unui mandat de executare a pedepsei închisorii […], instanța de executare […] stabilește, printr-o încheiere motivată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta lege pentru a se solicita extrădarea”
Prin avocații săi, Radu Mazăre precizează că – pe durata soluționării cererii de extrădare de către statul malgaș – Ministerul Justiției a informat instanța de executare, ”fără însă a face referire la procedura de extrădare prevăzută de legislația malgașă”, iar contestația pe care a depus-o în luna noiembrie i-a fost respinsă ”ca inadmisibilă”.
Cea de-a doua contestație depusă de Radu Mazăre, prin avocații săi, are ca punct de plecare poziția oficială a autorităților malgașe, iar GÂNDUL.RO o prezintă ÎN EXCLUSIVITATE.
Ministerul Justiției din Madagascar solicită autorităților române să îl… retrimită pe Radu Mazăre în Madagascar – pe cheltuiala statului român -, manifestându-și disponibilitatea de a relua procedura de extrădare.
”Pentru orice eventualitate, ne revine obligația de a rezuma faptul că orice cerere de extrădare trebuie să facă obiectul unei audieri publice contradictorii în fața instanței teritoriale competente. Este prevăzut un drept de recurs cu privire la hotărârea dacă va fi cazul. În orice caz, o procedură de extrădare se încheie cu o decizie a Păstrătorului Sigiliilor – Ministrul Justiției. […] De asemenea, pentru a putea da satisfacție cererii Ministerului Justiției din România, suntem gata să reluăm procedura de la început. Pentru aceasta, cerem să îl trimită înapoi pe Mazăre Radu Ștefan, pe cheltuiala lor, pe teritoriul Republicii Madagascar”, transmit reprezentanții Ministerului Justiției din Madagascar.
În luna iulie a acestui an, autoritățile din Madagascar au atras atenția asupra unui… viciu de procedură în ceea ce privește ”cazul Radu Mazăre”, fiindcă extrădarea ar fi trebuit să fie judecată în ”ședința de extrădare”, extrădatul nu poate fi pedepsit pentru o infracțiune anterioară predării, iar acest proces de extrădare este, în consecință, nul.
„(…) În primul rând, este important să subliniem că, în ceea ce privește articolele 109, 110 si 111 din Legea nr. 2017-027 privind cooperarea internațională în materie penală, extrădarea părții interesate ar fi trebuit să fie judecată în ședința de extrădare. Prin urmare, a avut loc un VICIU DE PROCEDURĂ CE ATRAGE NULITATEA PROCESULUI DE EXTRĂDARE (n.red. – sublinierea noastră), cu toate consecințele de drept ale acestuia. Pe de altă parte, principiul specialității este unul dintre principiile dreptului extrădării: acesta interzice ca extrădatul să fie urmărit sau pedepsit pentru o infracțiune anterioară predării, alta decât cea care a motivat extrădarea”, mai precizează autoritățile din Madagascar.
”Acest principiu constituie totodată o protecție a persoanei extrădate, în special atunci când aceasta consimte la predarea sa către autoritățile statului solicitant, și o garanție, pentru statul solicitat, a caracterului efectiv al motivelor prin care își poate rezerva dreptul de a refuza predarea, în special, pentru Madagascar, refuzul de a preda o persoana urmărită pentru infracțiuni cu caracter politic. Prin urmare, Ministerul Justiției malgaș nu poate admite cererea dumneavoastră de extindere a consimțământului la judecarea domnului Mazăre pentru un dosar aflat pe rol sau unul viitor. (…)”
Ministerul Justiției din Madagascar
9 septembrie 2020. Tribunalul de primă instanță Antananarivo din Madagascar pronunță o sentință rămasă definitivă în ceea ce îl privește pe Radu Mazăre.
Poziția magistraților malgași este fermă.
Suplimentar, judecătorii din Antanarivo au stabilit că ”a avut loc încălcarea art. 105 – 114 din Legea nr. 2017 – 027 din 29 ianuarie, privind cooperarea internațională în materie penală” și că s-a constatat ”nelegalitatea” actelor Parchetului Antananarivo, referitoare la ”orice autorizații de deplasare a funcționarilor români în vederea extrădării (n.red. – lui Radu Mazăre) către România (14 și 18 mai 2019 )”, precum și la ”ordinul de extragere” (19 mai 2019) prin care acesta a fost condus la aeroportul Internațional Ivato Antananarivo și predat autorităților din România.
Instanța malgașă a declarat că toate aceste acte ”sunt nule și neavenite, cu toate consecințele de drept”, dispunând repunerea lui Radu Mazăre ”în situația anterioară extrădării”.
Avocații lui Radu Mazăre solicită, acum, ca în cazul în care și această contestație va fi respinsă, să fie admisă ”excepția de neconvenționalității”, ceea ce înseamnă judecarea cazului direct pe normele Convenției și nu a dreptului intern.
Potrivit art. 104 din Decizia CEDO Dumitru Popescu c/României „(…) Curtea constată că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture – din oficiu sau la cererea părților – prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale (…).”
Pe cale de consecință, în cazul în care există o contradicție între dreptul intern și Convenție, judecătorul este obligat să înlăture de la aplicare dispozițiile contrare Convenției și să aplice direct Convenția.
”Având în vedere poziția oficiala a celor două state, precum și Sentința 2625/2020 prin care instanța din Madagascar a constatat nelegalitatea procedurii de extrădare și a decis repunerea părților în situația anterioară extrădării, instanța de judecată este obligată, la rândul ei, să ia act de aceste aspecte și să constate împiedicarea la executarea pedepsei, (n.red. – Radu Mazăre) fiind deținut cu încălcarea legii. Nulitatea extrădării iradiază asupra executării pedepsei, atât timp cât executarea pedepsei este consecința directă a procedurii de extrădare”, afirmă avocații lui Radu Mazăre.
Contestația depusă de Radu Mazăre va fi judecată pe data de 12 noiembrie a acestui an, iar GÂNDUL.RO va oferi, ÎN EXCLUSIVITATE, toate din acest adevărat ”război juridic”.
Potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, preluarea persoanei extrădate este de competența Ministerului Afacerilor Interne – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.
În orice formă de cooperare judiciară internațională, soluționarea cererii are loc potrivit legii statului solicitat, în condițiile și termenele stabilite de acesta, transmit reprezentanții Ministerului Justiției din România.
”Ministerul Justiției român nu are nicio competență, dată de vreo normă internă sau internațională, să intervină sau să verifice modalitatea în care un stat solicitat execută orice fel de cerere de cooperare judiciară. Extrădarea este un act suveran al statului solicitat, orice imixtiune fiind, dincolo de o încălcare gravă a normelor diplomatice, o încălcare a suveranității altui stat și a principiilor de drept internațional. Prin urmare, nu ar fi putut fi verificată sub nicio formă de către statul român modalitatea de soluționare a cererii de extrădare. Singura posibilitate pe care o avem la dispoziție este de a solicita informații privind stadiul procedurilor.
Orice procedură de cooperare judiciară, fie că este întemeiată pe o convenție, un tratat sau pe curtoazia internațională, pornește de la o prezumție de bună credință și de respectare a normelor și principiilor de drept internațional, fiind de neconceput o lipsă de încredere reciprocă. Fiecare stat are obligația de a-și respecta propria lege atunci când soluționează cereri de cooperare judiciară în general și în special cereri de extrădare, neputând fi admisă o conduită contrară”, transmite Ministerul Justiției din România.